Ai nevoie de ajutor acum? Sună gratuit la linia telefonică 0800 800 099 a Asociației Joc Responsabil sau intră pe jocresponsabil.ro. Pot suna și părinții sau alți membri ai familiei.

Tinerii și jocurile de noroc ridică o întrebare simplă, pe care o pun părinții și profesorii: câți adolescenți din România joacă pe bani? Potrivit studiului ESPAD 2024, 25% dintre elevii de 15-16 ani au jucat pe bani în ultimele 12 luni, față de media studiului, de 23%, deși legea permite participarea abia de la 18 ani. Un părinte nu poate depune cerere de autoexcludere pentru copil, dar poate vorbi despre bani, poate afla cine are acces la card și la conturi și poate cere sprijin de specialitate.

Textul se adresează părinților și profesorilor, nu adolescenților, și separă ce arată datele de ce spun titlurile. Despre semnele dependenței și despre sursele de ajutor în general găsești mai mult în pagina dependența de jocuri de noroc: semne și ajutor, iar aici contează doar ce privește tinerii. Linia 0800 800 099 este gratuită.

Tinerii și jocurile de noroc: câți adolescenți din România joacă pe bani?

Potrivit ESPAD 2024, 25% dintre elevii români de 15-16 ani au participat la jocuri de noroc pentru bani în ultimele 12 luni. Media studiului, calculată pentru 37 de țări europene, este de 23%. Diferența este de 2 puncte procentuale. Cifra a fost prezentată public în octombrie 2025 de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) și de Ministerul Educației și Cercetării.

IndicatorRomâniaMedia ESPAD
Au jucat pe bani în ultimele 12 luni25%23%
Dintre băieți34%29%
Dintre fete16%16%
Dintre cei care au jucat: onlinedate neverificate65%
Dintre cei care au jucat: comportament potențial nocivdate neverificate8,5%

Cifrele pentru România provin din comunicatele Ministerului Educației și Cercetării și ANPCDDA, iar mediile europene vin de la EUDA. Pentru jocul online și pentru comportamentul potențial nociv nu a fost verificată nicio valoare pentru România, așa că tabelul nu o inventează.

România este puțin peste medie, dar departe de vârf. Cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Italia (45%), Islanda (41%) și Grecia (36%), iar cea mai mică în Georgia (9,5%). Formula „primul loc în Europa” nu se potrivește datelor. Ceea ce se potrivește este mai incomod: o pondere de 25% înseamnă că un sfert dintre elevi au făcut o activitate pe care legea o permite doar adulților.

Cum au fost strânse datele și ce nu spun ele

ESPAD, adică European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs, este un sondaj repetat în școli, iar ediția din 2024 este a opta. Au răspuns 113.882 de elevi de 15-16 ani din 37 de țări, deci nu doar din Uniunea Europeană, motiv pentru care formula „media UE”, întâlnită uneori în prezentările publice, nu descrie exact termenul de comparație. În România, datele au fost culese între 19 aprilie și 12 iunie 2024, de la 8.543 de elevi.

Indicatorul măsoară dacă elevul a jucat pe bani, în locuri fizice sau online, cel puțin o dată în ultimele 12 luni, la aparate, jocuri de cărți sau de zaruri, loterii ori pariuri pe sport sau pe curse de animale. Principalele constatări europene au fost publicate de EUDA în mai 2025, iar în România datele au fost prezentate de ANPCDDA și de Ministerul Educației în octombrie 2025. Un raport național complet nu a fost găsit în sursele consultate.

Aici contează ce nu spune numărul. Nu spune cât de des joacă elevii, ce sume folosesc și câți dintre ei au o problemă. Un singur bilet de loterie într-un an intră în același procent cu cineva care joacă în fiecare săptămână. Sondajul este, în plus, o fotografie dintr-un moment, deci nu explică de ce joacă elevii și nu permite concluzii despre cauze, oricât de tentant ar fi să se vorbească despre reclame sau despre telefon.

Băieți, fete și jocul online

Diferența dintre băieți și fete este cea mai clară din date. Potrivit ANPCDDA, în România au jucat pe bani 34% dintre băieți și 16% dintre fete, față de 29% și 16% în media europeană. Fetele din România sunt deci chiar la medie, iar distanța față de Europa o fac băieții, cu 5 puncte procentuale peste media lor.

Despre jocul online, datele de care se poate vorbi sunt europene și trebuie citite ca atare. În media ESPAD, aproximativ doi din trei elevi care au jucat pe bani au jucat online, iar 85% au jucat în locuri fizice, deci mulți au făcut ambele. Ponderea elevilor care au jucat online a crescut de la 7,9% în 2019 la 14% în 2024. Pentru România, Ministerul Educației vorbește despre o creștere a implicării în jocurile online, fără să indice o cifră.

Tot la nivel european, ponderea celor care au jucat pe bani și au un comportament potențial nociv în materie de jocuri de noroc a crescut de la 4,7% în 2019 la 8,5% în 2024, cu diferențe mari între țări, de sub 5% până la 22%. Creșterea este mai vizibilă la fete. Termenul folosit de EUDA este comportament potențial nociv, nu dependență, iar o valoare pentru România nu a fost verificată.

Ce spune legea despre vârsta minimă

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (OUG nr. 77/2009) definește participantul drept persoană fizică majoră, cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți, și interzice participarea minorilor. Reclamele organizatorilor au, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 111/2016 (HG nr. 111/2016), reguli speciale în raport cu școlile și trebuie să poarte simbolul care interzice participarea minorilor. Textele consolidate publicate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) pot să nu cuprindă modificările recente, deci acestea se verifică separat.

Un proiect de lege ar ridica vârsta la 21 de ani. Senatul l-a adoptat la 16 februarie 2026, iar la 1 iunie 2026 Camera Deputaților nu votase încă. La data de 2 octombrie 2026, potrivit celor mai recente informații verificate, proiectul nu este lege, deci vârsta minimă rămâne 18 ani. Organizatorul răspunde pentru respectarea interdicției; cuantumul sancțiunilor nu a fost verificat, așa că nu sunt indicate sume.

Ce verifică, de fapt, organizatorul de jocuri de noroc?

Un organizator licențiat trebuie să verifice identitatea jucătorului. Până la verificare, depunerile sunt limitate la 200 de euro, retragerile nu sunt posibile, iar termenul pentru verificare este de 30 de zile calendaristice. Fiecare jucător poate avea un singur cont. Verificarea se bazează pe datele din actul de identitate, deci arată cine este titularul contului, nu cine stă efectiv în fața ecranului.

Tocmai aici apare lacuna pe care o cunosc bine părinții. Verificarea nu acoperă un cont deschis pe numele unui adult, un card aflat în portofelul familiei sau pariurile în numerar între colegi. Sunt riscuri care țin de familie și de grupul de prieteni, nu de tehnică.

ESPAD nu a întrebat dacă elevii au jucat la organizatori licențiați. Procentul de 25% nu poate fi legat, așadar, de un anumit tip de site sau de o anumită marcă, iar textul de față nu face această legătură.

Ce pot face părinții

Un părinte nu poate depune cerere de autoexcludere pentru copilul său. Cererea se depune numai în nume propriu, iar un minor nu are voie să joace, deci autoexcluderea nu este instrumentul potrivit la această vârstă.

O întrebare pe care și-o pun mulți părinți este „Ce fac dacă aflu?”. Răspunsul începe cu o conversație calmă, fără interogatoriu, în care întrebi ce a jucat, cu ce bani și cum a ajuns la joc, fără să tragi concluzii pe loc. Câțiva pași concreți:

  • Vorbește despre bani și despre joc înainte să apară o problemă, la fel cum vorbești despre alcool sau despre telefon.
  • Află cine are acces la cardul tău, la conturile tale și la aplicațiile de plată de pe telefonul familiei.
  • Dacă joci chiar tu, nu lăsa conectat un cont deschis la un organizator pe un dispozitiv folosit de toți.
  • Nu amâna discuția cu un specialist dacă bănuiești o problemă, pentru că un consilier poate ajuta și părintele, nu doar copilul.

Schimbările pe care le observă familia pot fi un semn: bani care dispar fără explicație, ore petrecute pe telefon în secret, o stare de iritare care nu are altă explicație. Niciuna dintre ele nu este un test sau un diagnostic, iar aceleași schimbări pot avea alte cauze.

Un părinte care joacă el însuși la un organizator licențiat poate stabili pe platformă limite de depunere și o pauză de joc. Pentru un tânăr care a împlinit 18 ani, situația se schimbă: autoexcluderea rămâne o decizie personală, iar consimțământul poate fi retras numai la ONJN, după cum explică pagina despre retragerea consimțământului la autoexcludere.

Unde găsești ajutor

Lista de mai jos reunește surse la care se poate adresa un părinte sau un profesor, nu doar un adult care joacă; nu toate sunt dedicate jocurilor de noroc.

  • Asociația Joc Responsabil: linie telefonică gratuită, 0800 800 099; pot suna și membrii familiei.
  • Telefonul Copilului: 116 111, linie gratuită pentru copii și adolescenți; site-ul are și materiale pentru părinți și profesori. Este o linie generală, nu un serviciu dedicat jocurilor de noroc.
  • Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA): harta serviciilor de sănătate mintală din țară.
  • CREAATiV, la Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina: Centrul de Recuperare și Educație împotriva Adicțiilor pentru Adolescenți și Tineri, care printre dependențe include și jocurile de noroc; contactul se face prin secretariatul spitalului.
  • Jucători Anonimi și Gam-Anon: grupuri pentru cei care joacă și pentru cei apropiați.

Regulile generale despre jocul responsabil sunt adunate în pagina despre joc responsabil.

Ce întreabă cel mai des părinții

Cât de răspândite sunt jocurile de noroc în rândul tinerilor din România?

Potrivit ESPAD 2024, 25% dintre elevii de 15-16 ani din România au jucat pe bani în ultimele 12 luni, față de media studiului, de 23%. Cifra include orice participare din ultimul an, chiar una singură, deci nu arată câți joacă des sau câți au o problemă. Date separate despre jocul online în România nu au fost verificate.

De la ce vârstă sunt permise jocurile de noroc în România?

Potrivit OUG nr. 77/2009, participă la jocurile de noroc persoanele cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți, iar participarea minorilor este interzisă. Un proiect de lege ar ridica vârsta la 21 de ani, dar la 2 octombrie 2026 nu este lege, așa că limita rămâne 18 ani.

Poate un părinte să depună cerere de autoexcludere pentru copilul său?

Nu. Cererea de autoexcludere se depune numai în nume propriu, iar un minor nu are oricum voie să joace. Părintele poate vorbi cu copilul, poate controla accesul la card și la conturi și poate cere sprijin de specialitate, de exemplu la Telefonul Copilului, la 116 111, sau la linia 0800 800 099.

Care sunt semnele că un adolescent are o problemă cu jocurile de noroc?

Pot fi un semn banii care dispar fără explicație, timpul petrecut pe telefon în secret sau schimbări bruște de dispoziție. Niciunul nu este un diagnostic, iar aceleași schimbări apar și din alte motive. Dacă bănuiești o problemă, vorbește cu un consilier sau cu un psiholog.

Unde poate cere ajutor un părinte?

Un părinte poate suna gratuit la 0800 800 099, linia Asociației Joc Responsabil, unde pot suna și membrii familiei, sau la Telefonul Copilului, 116 111, pentru probleme generale ale copilului. CNSMLA publică harta serviciilor de sănătate mintală, iar Jucători Anonimi și Gam-Anon au grupuri pentru cei apropiați.

S-a ridicat vârsta minimă la 21 de ani?

Nu. Senatul a adoptat la 16 februarie 2026 un proiect care prevede 21 de ani, dar la 1 iunie 2026 Camera Deputaților nu votase, iar la 2 octombrie 2026 proiectul nu este lege. Până la o eventuală intrare în vigoare, vârsta minimă rămâne 18 ani.

Tinerii și jocurile de noroc: ce rămâne de reținut

Tinerii și jocurile de noroc rămân un subiect în care cifra de 25% spune cât de răspândit este contactul cu jocul, nu cât de grav este. Diferența față de media europeană este de 2 puncte procentuale, iar partea care cere atenție este cea a băieților și a accesului la bani și la conturi în casă. Dacă jocul pare să ia amploare, un prim pas poate fi o conversație, urmată de un telefon la 0800 800 099 sau la 116 111. Acest text nu înlocuiește sfatul unui medic sau al unui psiholog.

Surse

18+ Jocurile de noroc pot crea dependență. Joacă responsabil.