Ce prevede, de fapt, legea jocurilor de noroc din România și există măcar o lege cu acest nume? Nu există. Regulile se află în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată prin Legea nr. 246/2010, și în normele de aplicare din HG nr. 111/2016. Pentru jucător contează patru lucruri: jocurile se organizează doar cu licență și autorizație de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), vârsta minimă este de 18 ani, impozitul se reține la sursă, iar participarea la jocuri online neautorizate se sancționează cu amendă.
Pagina adună într-un loc ceea ce în știri apare fragmentat: ce este lege în vigoare, ce este doar proiect și unde se găsește fiecare. Textul citează legea, nu o interpretează, iar fiecare fapt trimite la sursa primară, cu data consultării.
Ultima actualizare: 02.10.2026
Care este, de fapt, „legea jocurilor de noroc”
Formal, „legea jocurilor de noroc” este o denumire de uz curent, nu titlul unui act normativ. Baza este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial nr. 439 din 26 iunie 2009 și aprobată cu modificări prin Legea nr. 246/2010. Pe lângă ea funcționează normele metodologice din HG nr. 111/2016, publicate în Monitorul Oficial nr. 151 din 26 februarie 2016, și OUG nr. 20/2013, actul care a înființat ONJN.
Ordonanța a fost modificată de peste 25 de ori până în 2023, potrivit textului consolidat publicat de ONJN. Numărul exact la zi nu poate fi dat, pentru că versiunea consolidată de pe site-ul ONJN se oprește la 6 octombrie 2023. Din același motiv, pentru schimbările din 2024-2026 textul de mai jos citează actul care le-a adus, nu numărul articolului.
Textele oficiale se găsesc pe pagina „Legislația aferentă domeniului jocurilor de noroc” a ONJN. Merită verificată și data fiecărei versiuni, fiindcă unele texte sunt mai vechi decât ultimele modificări.
Monopol de stat și rolul ONJN
Principiul de bază este în art. 1 alin. (1): „Organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat și se desfășoară în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.” Alineatul (1¹) adaugă că monopolul este administrat de ONJN, iar alineatul (2) permite statului să acorde dreptul de organizare unor societăți din România sau din Uniunea Europeană, din Spațiul Economic European ori din Elveția, cu sediu permanent în România. Licențele și Lista neagră sunt, în practică, atribuția Comitetului de Supraveghere al ONJN.
Cum definește legea „jocul de noroc”? Art. 3 alin. (1) cere trei trăsături la un loc: organizatorul oferă public un câștig potențial, participantul plătește o taxă de participare, directă sau mascată, iar rezultatul se stabilește prin „selecția aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului”. Dacă lipsește una dintre ele, activitatea nu intră în această definiție.
Art. 10 alin. (1) împarte jocurile în două categorii, iar diferența contează pentru tot ce urmează.
| Aspect | Jocuri tradiționale | Jocuri la distanță |
|---|---|---|
| Ce cuprind | loto, pariuri, jocuri de tip cazinou, cluburi de poker, slot-machine | loto, jocuri de tip cazinou, pariuri în cotă fixă, organizate la distanță |
| Unde se joacă | în săli și locații specializate | pe platforme online, prin mijloace de comunicare la distanță |
| Verificarea identității | act de identitate valabil, art. 7 alin. (2) | verificare la contul de jucător, potrivit HG nr. 111/2016 |
| Temei legal | art. 10 alin. (1) | art. 10 alin. (1) lit. h)–n) |
Cine are voie să organizeze jocuri de noroc
Fiindcă monopolul aparține statului, organizatorii lucrează pe bază de licență. Din OUG nr. 82/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 905 din 6 octombrie 2023, rezultă trei clase: clasa I pentru organizatorii de jocuri la distanță, clasa a II-a pentru activitățile conexe (platforme, software, procesatori de plăți, afiliați, certificare și audit) și clasa a III-a pentru loto la distanță, rezervată statului. Textul ordonanței este publicat de ANAF.
Licența este valabilă 10 ani de la data acordării, iar autorizația de exploatare doar un an, potrivit art. 12. De aceea contează nu numai dacă un organizator apare pe listă, ci și ce valabilitate are documentul. La 2 octombrie 2026, lista organizatorilor cu licență de clasa I avea 28 de poziții. Pașii concreți sunt descriși în ghidul despre cum verifici licența ONJN a unui organizator, iar rezumatul pentru jucători este în pagina despre cazinouri licențiate ONJN.
Aici apar două lucruri diferite, care se confundă des. Legea vorbește despre licența acordată de ONJN, iar o licență emisă de autoritatea altei țări este un alt document, cu alt emitent. Textul ordonanței se referă doar la licența ONJN.
Legea prevede și sancțiunea. Art. 23 alin. (1) spune: „Desfășurarea fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.” Norma vizează organizatorii, nu jucătorii, iar pentru jucători legea are o regulă separată, descrisă mai jos.
Legea reglementează și publicitatea. Potrivit art. 26 alin. (1), reclama și promovarea jocurilor fără licență și autorizație sunt contravenții sancționate cu amendă de la 50.000 de lei la 100.000 de lei și cu confiscarea, iar art. 20 alin. (6) cere licență din partea Comitetului de Supraveghere pentru activitățile conexe jocurilor la distanță, între care și cele ale afiliaților.
Vârsta minimă: 18 ani
Art. 7 alin. (1) definește participantul ca „orice persoană fizică majoră, cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți”. Alineatul (3) merge mai departe: „Accesul minorilor în locațiile specializate pentru desfășurarea jocurilor de noroc, precum și participarea acestora la orice tip de joc de noroc sunt interzise.” Pentru jocurile tradiționale, alineatul (2) cere și un act de identitate valabil.
Pragul este deci același în sală și online. Cifra de 21 de ani apare doar într-un proiect de lege aflat în Parlament, prezentat mai jos. Regula actuală, modul în care se verifică vârsta și ce se discută pentru viitor sunt explicate în ghidul despre vârsta minimă pentru jocurile de noroc și proiectul cu 21 de ani.
Ce spune legea direct jucătorului
În practică, întrebarea apare mai rar ca „ce articol?” și mai des ca „ce risc?”. Răspunsul are trei părți: ce prevede legea pentru jucător, ce verifică ONJN și ce verifică organizatorul.
Amenda pentru jucător
Art. 22 alin. (6) este norma care se adresează direct persoanei fizice. Textul spune: „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei participarea persoanelor fizice de pe teritoriul României la activități de jocuri de noroc la distanță, așa cum sunt definite la art. 10 alin. (1) lit. h)–n), care nu sunt autorizate de O.N.J.N.” Citatul apare și pe pagina ONJN pentru jucători. Câte amenzi s-au aplicat efectiv nu rezultă din sursele consultate, așa că nu poate fi dat un număr.
Ce verifică, de fapt, ONJN și ce verifică organizatorul
ONJN verifică dacă un organizator are licență și autorizație și ține evidența site-urilor care nu au. Organizatorul, la rândul lui, are obligația de a verifica identitatea jucătorilor. HG nr. 111/2016 (în forma publicată de ONJN, în vigoare la 17 septembrie 2020) prevede, de pildă, limite de depunere zilnice, săptămânale și lunare și verificarea identității în 30 de zile, cu depuneri de cel mult 200 de euro până atunci. Rolurile sunt separate: licența se verifică la ONJN, iar limitele de depunere se stabilesc la organizator.
Lista neagră și blocarea accesului
Conform art. 15, site-urile, platformele și aplicațiile care nu au plătit taxele de licență sau care „promovează activități de jocuri de noroc neautorizate în România” se înscriu pe „listă neagră”, iar de pe ea le poate scoate doar Comitetul de Supraveghere. La 2 octombrie 2026, Lista neagră conținea 2.880 de domenii, cu ultima actualizare la 22 septembrie 2026.
Art. 10 alin. (7) obligă furnizorii de internet, de telefonie, de radio și televiziune, de servicii prin cablu, precum și procesatorii de plăți să respecte deciziile Comitetului privind „restricționarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România”. Sancțiunea pentru neîndeplinire este de 50.000-100.000 de lei, potrivit art. 22 alin. (5). Blocarea este, deci, o consecință prevăzută de lege, nu o defecțiune tehnică.
Autoexcluderea
Art. 15¹ prevede o bază de date a persoanelor autoexcluse și indezirabile, ținută de ONJN. Cererea se poate depune la ONJN sau la un organizator. Procedura detaliată urmează Ordinul ONJN nr. 79/2025, care, potrivit Agerpres din 18 iunie 2025, este unitară pentru jocurile online și pentru locațiile fizice; ea este explicată în pagina despre dependența de jocuri de noroc și autoexcluderea. Ce efect are autoexcluderea asupra unui anumit cont de jucător se confirmă la ONJN sau la organizatorul respectiv.
Pentru familie, regula utilă este simplă: cererea de autoexcludere se depune în nume propriu și nu poate fi făcută de altcineva în locul persoanei. Un apropiat poate însă să afle procedura și să o discute calm.
Impozite și taxe: cine plătește
Impozitul pe câștiguri nu se află în OUG nr. 77/2009, ci în Codul fiscal (Legea nr. 227/2015). De la 1 august 2025, potrivit Legii nr. 141/2025, impozitul este de 4% din venitul brut până la 10.000 de lei, cu cote mai mari peste această sumă. Îl reține organizatorul, la sursă, și este impozit final; online, reținerea se face la fiecare transfer din contul de joc într-un cont bancar, după materialul ANAF din 18 septembrie 2025. Toate treptele sunt explicate în ghidul despre cât se reține din câștig la fiecare retragere.
Altceva este taxa la depunere, plătită de organizator, nu de jucător: 2% potrivit OUG nr. 114/2018. Despre cum funcționează și cine o suportă, vezi taxa de 2% la depunere și cine o plătește.
Sălile de jocuri și consiliile locale
Legea nr. 107/2024 (Monitorul Oficial nr. 370 din 18 aprilie 2024) a limitat sălile de jocuri la localitățile cu peste 15.000 de locuitori. În februarie 2026, OUG nr. 7/2026 a introdus în plus art. 18¹, potrivit căruia „Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot sau nu desfășura activități de jocuri de noroc.”
Ambele priviesc doar locațiile fizice, cele pe care presa le numește adesea „păcănele”. Regulile pentru jocurile online nu se schimbă prin ele. Ce s-a modificat concret e descris în ghidul despre ce s-a schimbat pentru sălile de jocuri după OUG nr. 7/2026.
Cum s-a schimbat legea: principalele modificări
Tabelul de mai jos adună actele pe care jucătorul le întâlnește cel mai des. Nu este o listă completă a celor peste 25 de modificări.
| An | Act | Ce a schimbat pentru jucător |
|---|---|---|
| 2009-2010 | OUG nr. 77/2009, aprobată prin Legea nr. 246/2010 | monopolul de stat, licențele, vârsta de 18 ani |
| 2013 | OUG nr. 20/2013 | înființarea ONJN |
| 2014 | OUG nr. 92/2014 | jocurile la distanță, lista neagră, amenda pentru jucător |
| 2016 | HG nr. 111/2016 | normele de aplicare: limite, verificarea identității |
| 2018 | OUG nr. 114/2018 | taxa la depunere, plătită de organizator |
| 2023 | OUG nr. 82/2023 | clasele de licențe, autoexcluderea (art. 15¹) |
| 2024 | Legea nr. 107/2024 | săli de jocuri doar în localități peste 15.000 de locuitori |
| 2025 | Legea nr. 141/2025 | impozit pe câștiguri de la 1 august 2025 |
| februarie 2026 | OUG nr. 7/2026 | consiliile locale decid asupra sălilor de jocuri |
Ce este în Parlament: proiecte, nu lege
Ce urmează nu este în vigoare. Toate proiectele de mai jos sunt doar propuneri, iar stadiul lor a fost verificat pe site-ul Camerei Deputaților la 2 octombrie 2026. Numărul de voturi din Senat nu este dat aici, pentru că sursele consultate nu îl indică la fel.
| Proiect | Ce prevede | Unde se află | Data |
|---|---|---|---|
| PL-x nr. 88/2026 | vârsta de participare de 21 de ani (art. 7 din OUG nr. 77/2009) | trimis pentru raport la comisiile Camerei Deputaților | Senat 16.02.2026; Cameră din 09.03.2026 |
| PL-x nr. 87/2026 | limitarea promovării online a jocurilor de noroc, pentru protecția minorilor | trimis pentru raport la comisiile Camerei Deputaților | Senat 16.02.2026; Cameră din 09.03.2026 |
| PL-x nr. 188/2025 | modificări la regulile autoexcluderii | trimis pentru raport la comisii; procedura de urgență neaprobată | Senat 10.06.2025; Cameră din 16.06.2025 |
| Ordonanță a Guvernului | registru unic al persoanelor autoexcluse, online și în săli | proiect amânat de pe ordinea de zi | martie 2026 |
Pentru PL-x nr. 88/2026 și PL-x nr. 87/2026, Camera Deputaților este cameră decizională, iar termenul de 31 martie 2026 pentru raportul comisiilor a trecut fără raport. La PL-x nr. 188/2025 termenul de 3 septembrie 2025 a expirat în același fel. Potrivit Agerpres din 16 februarie 2026, proiectul PL-x nr. 87/2026 ar interzice difuzarea online de conținut care promovează jocurile de noroc între 06:00 și 24:00, precum și promovarea lor de către persoane cunoscute. Textul adoptat de Senat este pe site-ul Camerei doar ca imagine scanată, așa că nu este citat.
Pe lângă acestea, la comisiile Camerei Deputaților se află și alte proiecte care modifică OUG nr. 77/2009: PL-x nr. 163/2025, nr. 191/2025, nr. 256/2025, nr. 542/2025, nr. 25/2026 și nr. 491/2026. HotNews din 1 iunie 2026 număra 21 de proiecte de lege despre jocurile de noroc, unele vechi de mai mulți ani. Despre ordonanța Guvernului se știe doar că a fost amânată în martie 2026, iar stadiul ei ulterior nu a putut fi confirmat dintr-o sursă oficială la data acestui text.
Până la adoptare și publicare în Monitorul Oficial, rămâne valabil ce este scris mai sus: 18 ani, regulile actuale ale autoexcluderii și regimul actual al publicității.
Ce înseamnă toate acestea pentru tine
Trei verificări separă faptul de zvon:
- Este organizatorul în lista ONJN a licențiaților de clasa I, și ce valabilitate are licența?
- Informația citită în alt loc este valabilă acum sau este doar proiect, cu stadiu și dată?
- Cui îi pui întrebarea: ONJN pentru licențe, ANAF pentru impozit, un specialist pentru problema de joc?
Pe scurt, legea jocurilor de noroc este un ansamblu de acte, nu un singur text, iar ce contează pentru tine se verifică la sursă, ținând cont de data fiecărui document. Pentru familie, un gest practic este să afle împreună cu persoana care joacă ce prevede legea despre autoexcludere și limite, fără acuzații. Regula cu pragul de 21 de ani sau cu reclamele nu schimbă nimic până la adoptare, deci nu are rost să se discute ca și cum ar fi lege.
Dacă jocul a început să ocupe serile, banii puși deoparte sau discuțiile din familie, nu amâna să ceri ajutor: la linia gratuită 0800 800 099 a Asociației Joc Responsabil pot suna și membrii familiei, iar cererea de autoexcludere se poate depune oricând. Principiile și instrumentele de protecție sunt descrise în pagina despre joc responsabil. Acest text nu reprezintă consultanță juridică.
Întrebări frecvente
Există legea jocurilor de noroc în România?
Nu există un act normativ cu acest titlu. Regulile sunt în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată prin Legea nr. 246/2010, completată de HG nr. 111/2016 și de modificările ulterioare. Expresia „legea jocurilor de noroc” este denumirea de uz curent pentru acest ansamblu, folosită și în presă.
Ce este OUG nr. 77/2009?
Este actul de bază care reglementează organizarea și exploatarea jocurilor de noroc: monopolul statului, licențele și autorizațiile, vârsta minimă, obligațiile organizatorilor, contravențiile și infracțiunile. A fost publicată în Monitorul Oficial nr. 439 din 26 iunie 2009 și a fost modificată de peste 25 de ori până în 2023.
Cine reglementează jocurile de noroc în România?
Administrarea monopolului de stat revine ONJN, potrivit art. 1 alin. (1¹) din OUG nr. 77/2009. Licențele și Lista neagră sunt în competența Comitetului de Supraveghere al ONJN. Impozitul pe câștiguri este stabilit prin Codul fiscal, iar ghidurile pentru contribuabili sunt publicate de ANAF.
De la ce vârstă sunt permise jocurile de noroc?
De la 18 ani împliniți, potrivit art. 7 alin. (1) din OUG nr. 77/2009. Accesul minorilor în locațiile specializate și participarea lor la orice tip de joc sunt interzise. Un proiect de lege ar ridica pragul la 21 de ani, dar la 2 octombrie 2026 nu era adoptat.
Ce amendă riscă un jucător care joacă pe un site neautorizat de ONJN?
Art. 22 alin. (6) prevede amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru participarea persoanelor fizice de pe teritoriul României la jocuri de noroc la distanță care nu sunt autorizate de ONJN. Textul o numește contravenție. Câte amenzi s-au aplicat efectiv nu rezultă din sursele consultate.
S-a majorat vârsta minimă la 21 de ani?
Nu. Proiectul care modifică art. 7 din OUG nr. 77/2009 a fost adoptat de Senat la 16 februarie 2026 și se află în Camera Deputaților, cameră decizională, trimis pentru raport la comisii. Până când nu este adoptat și publicat în Monitorul Oficial, rămâne valabilă vârsta de 18 ani.
Ce este Lista neagră a ONJN?
Este lista site-urilor, platformelor și aplicațiilor de jocuri de noroc neautorizate în România, publicată de ONJN. La 2 octombrie 2026 conținea 2.880 de domenii, cu ultima actualizare la 22 septembrie 2026. Din listă poate scoate un domeniu doar Comitetul de Supraveghere al ONJN.
Unde se găsește textul actualizat al legii?
Textele oficiale sunt pe pagina de legislație a ONJN. Versiunea consolidată a OUG nr. 77/2009 de acolo este cea în vigoare de la 6 octombrie 2023, deci nu include schimbările din 2024-2026. Acestea se citesc separat, în Legea nr. 107/2024, Legea nr. 141/2025 și OUG nr. 7/2026.
Se plătește impozit pe câștigurile din jocuri de noroc?
Da, potrivit Codului fiscal. De la 1 august 2025, cota este de 4% din venitul brut până la 10.000 de lei, cu cote mai mari peste această sumă, iar organizatorul reține impozitul la sursă. Pentru câștigurile la care se aplică reținerea, impozitul reținut este final.
Surse
- ONJN, Legislația aferentă domeniului jocurilor de noroc: OUG nr. 77/2009, HG nr. 111/2016, OUG nr. 82/2023, OUG nr. 20/2013, OUG nr. 92/2014 (accesat 2 octombrie 2026)
- ONJN, Licență clasa I (accesat 2 octombrie 2026)
- ONJN, Lista neagră: 2.880 de domenii, actualizare 22 septembrie 2026 (accesat 2 octombrie 2026)
- ONJN, Autoexcludere (accesat 2 octombrie 2026)
- ANAF, Material privind impozitul pe veniturile din jocuri de noroc, DGRFP Galați, 18 septembrie 2025 (accesat 2 octombrie 2026)
- ANAF, OUG nr. 82/2023 (accesat 2 octombrie 2026)
- Camera Deputaților, PL-x nr. 88/2026 (accesat 2 octombrie 2026)
- Camera Deputaților, PL-x nr. 87/2026 (accesat 2 octombrie 2026)
- Camera Deputaților, PL-x nr. 188/2025 (L94/2025) (accesat 2 octombrie 2026)
- Asociația Joc Responsabil, jocresponsabil.ro: linie telefonică gratuită 0800 800 099 (accesat 2 octombrie 2026)
Stadiul proiectelor din Parlament și datele din Lista neagră sunt cele de la 2 octombrie 2026. Dacă legea jocurilor de noroc se modifică, se schimbă și acest text.
18+ Jocurile de noroc pot crea dependență. Joacă responsabil.