De la ce vârstă se poate participa, potrivit legii, la jocuri de noroc în România, și s-a schimbat ceva după votul din Senat? Vârsta minimă pentru jocurile de noroc este de 18 ani împliniți, pentru orice tip de joc. Propunerea de a o ridica la 21 de ani a trecut de Senat la 16 februarie 2026, dar la 2 octombrie 2026 se află încă la comisiile Camerei Deputaților. Până la votul final și la publicarea în Monitorul Oficial, nimic nu se schimbă.

Textul descrie situația de la 2 octombrie 2026 și completează ghidul despre legea jocurilor de noroc din România. După votul din Senat, o parte din titluri au lăsat impresia că limita de 21 de ani se aplică deja. Nu se aplică.

Care este vârsta minimă pentru jocurile de noroc în România?

Vârsta minimă este de 18 ani împliniți. Potrivit art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (OUG nr. 77/2009), participantul este o persoană fizică majoră, iar alin. (3) interzice minorilor atât accesul în locațiile specializate, cât și participarea la orice tip de joc de noroc. Regula nu depinde de forma jocului.

Definiția participantului, în versiunea consolidată publicată de ONJN, sună astfel: „Prin participant la jocul de noroc se înțelege orice persoană fizică majoră, cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți, care dorește și are dreptul legal să participe la jocuri de noroc autorizate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență și a reglementărilor specifice.”

Interdicția pentru minori este formulată separat, la alin. (3): „Accesul minorilor în locațiile specializate pentru desfășurarea jocurilor de noroc, precum și participarea acestora la orice tip de joc de noroc sunt interzise.” Sunt, așadar, două lucruri distincte: intrarea într-o sală și participarea la joc. Interdicția le acoperă pe amândouă.

Numerotarea articolelor este cea actuală: propunerea de lege din 2025, prezentată mai jos, vizează tocmai „art. 7 alin. (1) și (3)” din aceeași ordonanță, potrivit titlului ei oficial de pe pagina Senatului.

Se aplică aceeași vârstă în săli, la agenții și online?

Da, pragul este același, dar fiecare canal are și o regulă proprie care îl repetă. Sălile fizice au regula documentelor de identitate, agențiile loto interzic expres accesul minorilor, iar site-urile organizatorilor trebuie să afișeze interdicția pentru persoanele sub 18 ani. Detaliile se găsesc în Hotărârea Guvernului nr. 111/2016.

Pentru jocurile tradiționale, art. 7 alin. (2) din OUG nr. 77/2009 prevede: „Se interzice participarea la jocuri de noroc tradiționale a persoanelor care nu dețin asupra lor acte de identitate valabile.”

Pentru jocurile la distanță, art. 128 lit. b) din hotărâre cere ca site-ul organizatorului să conțină „interdicția expresă referitoare la participarea la jocurile de noroc a persoanelor sub 18 ani”. La agențiile loto, art. 19 lit. d) spune că „se interzice expres accesul minorilor în incinta agențiilor loto”.

Dacă o sală de jocuri poate funcționa într-o anumită localitate este o altă întrebare, iar răspunsul se găsește în ghidul despre ce pot decide primăriile în privința sălilor de jocuri.

Ce verifică, de fapt, organizatorul?

Depinde de canal. În sală, organizatorii pot cere actul de identitate, dar textul nu spune că trebuie să o facă la fiecare intrare. Online, vârsta se declară la înregistrare, iar verificarea datelor urmează după aceea, într-un termen de 30 de zile calendaristice.

La sală, art. 8 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 111/2016 obligă organizatorii „să interzică accesul minorilor în locațiile specializate … la mijloacele de joc ori la sistemele informatice care permit participarea la jocul de noroc”. Fraza continuă: „În scopul stabilirii dreptului de participare la jocul de noroc, organizatorii pot solicita participanților prezentarea unui act de identitate.” Verbul este „pot”, nu „trebuie”. Interdicția este obligatorie, dar verificarea actului de identitate la fiecare intrare nu este prevăzută ca obligație.

Același articol, la alin. (4), cere ca interdicția să fie scrisă în regulamentul jocului și „afișată la loc vizibil în locații ori pe pagina de start a website-ului”.

La înregistrarea online, art. 129 alin. (2) cere jucătorului să indice data nașterii și să confirme voluntar că are peste 18 ani. Alin. (3) permite să se depună cel mult 200 de euro până la verificare, iar retragerea este posibilă abia după verificarea datelor. Alin. (4) adaugă că, pentru cetățenii români, organizatorul solicită și codul numeric personal și are 30 de zile calendaristice ca să verifice datele. Aceste reguli privesc organizatorii cu licență ONJN. Pentru site-urile fără licență, regulile de verificare nu se aplică, iar participarea persoanelor fizice de pe teritoriul României la jocuri la distanță neautorizate de ONJN este contravenție potrivit art. 22 alin. (6) din OUG nr. 77/2009.

La înregistrare, vârsta este mai întâi o declarație. Abia verificarea datelor o confirmă.

Ce se întâmplă dacă interdicția nu este respectată?

Încălcarea interdicției este contravenție. Potrivit textului consolidat publicat de ONJN, nerespectarea art. 7 alin. (3) se sancționează cu amendă de la 50.000 de lei la 100.000 de lei, iar nerespectarea art. 7 alin. (2), adică a regulii documentelor de identitate la jocurile tradiționale, cu amendă de la 20.000 de lei la 40.000 de lei.

Art. 26¹ alin. (3) spune: „Nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (3) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.” Articolele nu indică, în textul citat, cine primește amenda. Obligația de a nu lăsa minorii să participe revine prin hotărâre organizatorilor, așa cum arată art. 8 alin. (5).

Sumele sunt cele din versiunea consolidată în vigoare de la 6 octombrie 2023. Modificările ulterioare, dacă există, nu apar în acest text, așa că merită confruntate cu pagina ONJN înainte de a cita sumele. Acest text nu reprezintă consultanță juridică.

Proiectul care ar ridica vârsta la 21 de ani

Proiectul poartă numărul L546/2025 în Senat și PL-x nr. 88/2026 în Camera Deputaților. Este o propunere legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (1) și (3) din OUG nr. 77/2009, depusă de un grup de parlamentari, adoptată de Senat la 16 februarie 2026 și trimisă apoi Camerei Deputaților, care este cameră decizională.

Forma adoptată de Senat, publicată în documentul Senatului, schimbă două texte. Noul alin. (1) ar suna astfel: „Prin participant la jocul de noroc se înțelege orice persoană fizică, cu vârsta de cel puțin 21 de ani împliniți, care dorește și are dreptul legal să participe la jocuri de noroc autorizate…” Cuvântul „majoră” dispare. Noul alin. (3) ar spune: „Accesul oricărei persoane cu vârsta mai mică de 21 de ani împliniți în locațiile specializate pentru desfășurarea jocurilor de noroc, precum și participarea acestora la orice tip de joc de noroc sunt interzise.”

ElementÎn vigoareProiect adoptat de Senat
Art. 7 alin. (1)persoană majoră, cu cel puțin 18 ani împlinițipersoană fizică, cu cel puțin 21 de ani împliniți
Art. 7 alin. (3)interzis minorilorinterzis persoanelor sub 21 de ani împliniți
Stadiuîn vigoareneadoptat de Camera Deputaților
Dispoziții tranzitorii—nu are

Două observații rezultă direct din text. Prima: formularea nu se limitează la intrarea în săli, ci vorbește și despre participarea la „orice tip de joc de noroc”. A doua: textul adoptat de Senat nu cuprinde dispoziții tranzitorii, nu stabilește o dată specială de aplicare și nu modifică art. 26¹ ori Hotărârea Guvernului nr. 111/2016, al cărei art. 129 vorbește în continuare despre „peste 18 ani”. Ce s-ar întâmpla cu conturile jucătorilor de 18-20 de ani nu rezultă din text.

Potrivit expunerii de motive, ridicarea pragului „ar proteja tinerii într-o fază critică a dezvoltării lor”, iar între 18 și 21 de ani ar avea loc trecerea spre independența financiară. Expunerea de motive nu citează studii sau statistici. Raportul comun al comisiilor juridică și economică ale Senatului a fost de respingere, dar plenul a adoptat totuși propunerea, după cum arată stenograma ședinței din 16 februarie 2026. În aceeași zi a fost adoptat și un alt proiect, L545/2025, despre publicitatea la jocuri de noroc. Este o altă lege și nu face obiectul acestui text.

Stadiul proiectului la 2 octombrie 2026

Fișa proiectului PL-x nr. 88/2026 de pe site-ul Camerei Deputaților, verificată la 2 octombrie 2026, consemnează următoarele etape:

  • 9 martie 2026: proiectul este înregistrat la Camera Deputaților, cameră decizională;
  • 9 martie 2026: este trimis spre raport la patru comisii (politică economică, reformă și privatizare; buget, finanțe și bănci; industrii și servicii; juridică, de disciplină și imunități) și spre aviz la două;
  • 18 martie 2026: Comisia pentru drepturile omului transmite avizul, al cărui conținut fișa nu îl arată;
  • 19 martie 2026: termenul pentru amendamente;
  • 31 martie 2026: termenul pentru depunerea raportului.

Fișa nu mai conține alte înregistrări. Stadiul rămâne „trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaților”, fără vreun raport depus și fără vot în plen.

Ca proiectul să devină lege, ar trebui să urmeze raportul comisiilor, votul plenului Camerei Deputaților, apoi promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial. Fișa nu indică termene pentru aceste etape. Până când se întâmplă toate acestea, limita legală este cea din prezent.

Azi se aplică 18 ani, iar 21 ar conta abia după votul final

Vârsta minimă pentru jocurile de noroc este azi de 18 ani, iar propunerea de 21 de ani nu schimbă nimic până la votul final. Merită ținute separat două perechi de lucruri: legea în vigoare și propunerea, apoi intrarea într-o sală și participarea la joc. Dacă ai între 18 și 20 de ani, pragul legal este în continuare 18.

Pentru familie contează un lucru practic: un părinte nu are nevoie să aștepte o schimbare de lege ca să deschidă discuția, pentru că limita de 18 ani există deja. Merită știut și că, la înregistrarea online, vârsta se declară mai întâi, iar verificarea datelor vine după aceea. O declarație nu garantează, deci, că cineva a fost verificat din prima clipă.

Dacă jocul a început să ia banii sau timpul cuiva din familie, există o linie telefonică gratuită, 0800 800 099, a Asociației Joc Responsabil, la care pot suna și membrii familiei.

Un alt aspect care privește orice jucător adult este impozitul pe câștigurile din jocuri de noroc. Acest text nu reprezintă consultanță juridică, iar stadiul proiectului este cel de la 2 octombrie 2026.

Vârsta minimă pentru jocurile de noroc rămâne 18 ani. 18+ Jocurile de noroc pot crea dependență. Joacă responsabil.

Întrebări frecvente despre vârsta minimă

Care este vârsta minimă pentru jocurile de noroc în România?

De la 18 ani împliniți. Art. 7 alin. (1) din OUG nr. 77/2009 definește participantul ca persoană majoră, cu vârsta de cel puțin 18 ani, iar alin. (3) interzice minorilor participarea la orice tip de joc de noroc. Regula este aceeași pentru săli, agenții loto și jocurile la distanță.

Este deja în vigoare limita de 21 de ani?

Nu. Propunerea a fost adoptată de Senat la 16 februarie 2026, dar la 2 octombrie 2026 se află încă la comisiile Camerei Deputaților, care decide. Nicio schimbare nu se aplică înainte de votul final, de promulgare și de publicarea în Monitorul Oficial.

Se aplică limita de 18 ani și la pariuri sportive și la loto?

Art. 7 vorbește despre „orice tip de joc de noroc”, deci nu face excepții pe categorii. Pentru agențiile loto, art. 19 din Hotărârea Guvernului nr. 111/2016 interzice expres accesul minorilor. Articolele citate aici nu enumeră separat pariurile sportive.

Cum verifică un organizator licențiat vârsta jucătorului online?

La înregistrare, jucătorul indică data nașterii și confirmă voluntar că are peste 18 ani. Pentru cetățenii români se cere și codul numeric personal, iar datele se verifică în 30 de zile calendaristice, potrivit art. 129 din HG nr. 111/2016. Până la verificare se pot depune cel mult 200 de euro.

Ce amendă prevede legea dacă un minor este lăsat să joace?

Potrivit textului consolidat publicat de ONJN, nerespectarea art. 7 alin. (3) este contravenție, sancționată cu amendă de la 50.000 de lei la 100.000 de lei. Sumele provin din versiunea în vigoare de la 6 octombrie 2023, iar articolul nu precizează cine este sancționat.

Ce ar trebui să se întâmple pentru ca vârsta minimă pentru jocurile de noroc să devină 21 de ani?

Comisiile Camerei Deputaților ar trebui să depună raportul, iar plenul, care este cameră decizională, să voteze proiectul. Urmează promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial. Fișa proiectului nu indică termene pentru niciuna dintre aceste etape.

Ce se întâmplă cu jucătorii de 18-20 de ani dacă proiectul este adoptat?

Nu se poate spune pe baza textului. Forma adoptată de Senat nu conține dispoziții tranzitorii și nu prevede o dată specială de aplicare, deci nu arată ce ar însemna schimbarea pentru conturile existente. Orice răspuns mai precis ar fi o presupunere.

Surse